Cu singuranță
fiecare dintre voi a avut măcar o dată în viață un jurnal sau un caiet în care să scrie tot ce îi trece prin cap, și cele mai ascunse secrete, pe care nici cea mai buna prietenă nu le-a
aflat, un caiet care să te îngrijoreze în momentul în care ai plecat de acasă și îți aduci aminte că l-ai
uitat pe birou, la îndemâna oricărui doritor să citească niște secrete noi. Această carte, ÎNSEMNĂRILE PRINȚESEI, este scrisă de către Meg Cabot în anul 2000. Cartea a
apărut în România în 2003, la editura Humanitas, tradusă de către Ana-Maria
Datcu.
Prima data am auzit de această carte la o prietenă
care îmi spunea ca e magică, a ajutat-o să îi placă cititul. Eu personal nu
credeam ca există “carți
magice” care te pot face să îți placă
să citești. Nu zic că
cititul nu e plăcut și interesant, zic doar că
nu cred în cărți magice. Oricum, am
rugat-o să îmi împrumute cartea după ce citisem prezentarea de pe spatele cărții.
E vorba de fapt de jurnalul Ameliei
Thermopolis, strigată Mia, o fată obișnuită
de la Liceul Albert Einstein. În ochii ei era o ciudată: “Sunt practic cea mai
anormală persoană din toată școala. Pe
bune, să recunoaștem: am 1m 70, pieptul
plat si sunt boboacă.” Problemele Miei sunt nenumărate, de exemplu faptul că
mama ei se întâlnește cu profesorul de
algebră, Josh Richter (băiatul de care este ea îndrăgostită) se sărută cu Lana
Weinberger (persoana pe care o urăște cel
mai tare) și multe alte probleme de
genul acesta. Dar problema reală a Miei este că într-o zi află de la
tatăl ei ca el este prințul
Genoviei şi că ea este prințesa. Ce
o deranjează pe ea este faptul ca până atunci nu i-a spus nimeni nimic despre
asta și că acum toată lumea așteaptă ca Mia să fie fericită și să își ia în serios
responsabilitățile. Mia în schimb
se împotrivește. Cu greu tatăl ei o
convinge să facă un pact prin care Mia acceptă ca bunica să-i predea lecții despre cum să devină o printesă. După toate Mia acceptă sau Mia nu
acceptă să mergă în Genovia să fie prințesă. Nu
vă spun ce se întâmplă mai departe pentru ca aș strica surpriza.
Personajul cel mai important este Mia Thermopolis,
după care vine mama Miei, dl Gianini-profesorul de algebră si actualul iubit al
mamei Miei, bunica acesteia, tatăl Miei, Lilly Moscovitz, cea mai buna prietenă,
si Michael Moscovitz, fratele lui Lilly
Ce mi-a plăcut cel mai mult? Bună întrebare,
dar nu a fost vreun episod care să îmi placă, ci a fost cartea în sine, faptul
că este scrisă ca și un jurnal.
Ce nu mi-a plăcut? Și asta este o întrebare bună, dar și
pentru asta am un răspuns: nu mi-a plăcut că Mia era mereu foarte pesimistă, în
rest toată cartea m-a sedus. Pentru că este o carte frumoasa, nu cartea magica,
dar o carte frumoasa, pe care v-o recomand și vouă. Dar pe lângă asta vă dau și un
sfat: Dacă aveți vreun jurnal, puneți-l bine sau jurnalul vostru va
ajunge o carte citită de toti adolescenții.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu