bursuc

bursuc

marți, 22 noiembrie 2011

David Mândruț - O carte dedicată mamei


J.D. Salinger – De veghe în lanul de secară, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1964, 272 pag.
David Mândruţ


            Jerome David Salinger este un scriitor american care s-a născut la 1 ianuarie 1919 la New York şi a murit în 27 ianuarie 2010 la New Hampshire. Cel mai cunoscut roman al său este The Catcher in the Rye, apărut în anul 1951, tradus în limba română cu titlul De veghe în lanul de secară. Prima ediţie în limba română a apărut în anul 1964, la Editura pentru Literatură universală (traducere: Catinca Ralea şi Lucian Bratu), iar ultima (a patra, 2011), la Editura Polirom (traducere: Cristian Ionescu). J.D. Salinger a mai scris: Nouă povestiri, Dulgheri, înălţaţi grinda acoperişului şi Franny şi Zooey.
            Cartea De veghe în lanul de secară este dedicată de Salinger...
mamei sale.
            Este  vorba despre un adolescent, Holden Caulfield, de 16 ani, care se hotărăşte să renunţe la şcoală pentru că e ameninţat cu corigenţa la mai multe materii, cu excepţia limbii engleze. Aflăm că nu e prima dată când Holden abandonează un colegiu. El pleacă de la Pencey la New York, dar nu acasă, ci la un hotel ieftin, pentru a petrece câteva zile, până când se va hotărî să le spună părinţilor adevărul. Toată acţiunea cărţii se desfăşoară pe parcursul câtorva zile, în care, de fapt, nu se întâmplă mare lucru. După ce îşi ia rămas bun de la domnul Spencer, profesorul de istorie şi mai discută cu câţiva colegi de-ai lui, Holden pleacă la New York. Se cazează la un hotel modest, apoi se distrează cu două fete ”proaste şi urâte”. De fapt, nu prea ştie ce să facă şi nici nu are chef de nimic. Seara se duce la un cabaret, se opreşte apoi la ”Ernie”, un bar, bea ceva şi începe să fumeze. La hotel, liftierul îi propune o întâlnire cu o prostituată, pe care o acceptă, nici el nu ştie de ce, pentru că nu are chef de ea. O invită pe Sally, o prietenă de-a lui, la un spectacol pe Brodway, apoi merg la patinoar. Discută despre o vacanţă împreună, Holden bea puţin cam mult şi se ceartă. Se plimbă apoi singur, gândindu-se la Jane, o altă prietenă din vecini, la felul în care s-au cunoscut şi intră la un film care îi face greaţă. În general lui Holden nu îi plac filmele, doar cărţile. Preferata este Marele Gatsby.
            Se îmbată într-un bar şi porneşte spre apartamentul părinţilor săi unde discută mult cu Phoebe, sora lui mai mică, pe care o iubeşte foarte mult. Apoi se duce în vizită la domnul Antolini, profesorul de limbă engleză, pe care îl consideră un profesor bun. Discută iar despre şcoală, lecturi şi deşi e foarte obosit, nu rămâne să doarmă la domnul Antolini. Pleacă la gară şi se gândeşte să plece departe şi să se angajeze la o spălătorie de maşini, să se prefacă surdo-mut, să-şi facă o colibă la marginea unei păduri şi acolo să fie fericit. Holden nu vrea să plece fără să-şi ia rămas bun de la Phoebe, şi îi scrie un bilet în care îi mărturiseşte intenţiile sale. Sora lui soseşte la întâlnire cu un geamantan şi îi cere lui Holden să o ia cu el. Atunci Holden se hotărăşte să nu mai plece de acasă şi pentru a se împăca se duc împreună la Zoo şi la parcul de distracţii. Holden se simte fericit privind-o pe sora lui rotindu-se cu căluşeii.
            Naratorul este de persoana întâi. Holden povesteşte cum a ajuns, din cauza oboselii, în acel  ”loc urât”, în grija unui psihanalist, unde  D. B., fratele lui, îl vizitează o dată pe lună.  
            Povestirea lui începe  la Colegiul Pencey, în preajma Crăciunului, înainte de vacanţa de iarnă şi se sfârşeşte la New York. Întâmplările se desfăşoară pe durata câtorva zile: din
 sâmbăta, când cei de la Pencey aveau un meci de fotbal, până miercurea în care începea vacanţa şi se putea întoarce acasă fără să stârnească bănuielile părinţilor.
            Personajul principal este Holden Caulfield, un adolescent de 16 ani, nemulţumit de şcoală, profesori, oameni, în general, dezorientat, care îşi caută locul şi rostul în lume. Lui nu prea îi place nimic, în afară de romanul Marele Gatsby. Îşi iubeşte familia, îndeosebi pe sora lui mai mică, Phoebe. Îşi aminteşte cu drag de Ally, fratele mai mic, mort de leucemie, pe care îl pomeneşte mereu.
            Personaje secundare sunt: Phoebe, sora mai mică a lui Holden, care e foarte inteligentă,  DB, fratele mai mare, scriitor şi scenarist la Holywood, Sally şi Jane, prietenele lui, părinţii, profesorii (Spencer şi Antolini), colegii. Apar şi personaje episodice: Suny, prostituata, sau cele două călugăriţe cu care Holden discută într-o dimineaţă.
            Romanul se numeşte De veghe în lanul de secară pentru că acesta este titlul unei poezii scrise de Robert Burns şi al unui cântec, despre care Holden discută cu sora lui, Phoebe, după ce l-a auzit pe un copil cântându-l pe stradă. Întrebat de sora lui ce i-ar place să facă în viaţă, Holden îi răspunde că singurul lucru pe care l-ar face cu plăcere ar fi să stea de veghe în lanul de secară şi să salveze copiii, care în joaca lor, ar putea cădea în prăpastia de la marginea lanului.  Titlul este sugestiv pentru starea în care se află Holden. ”Recunosc că e o nebunie” spune el, ”dar e singurul lucru pe care mi-ar plăcea să-l fac”.
            Nu mi-a plăcut prea mult cartea pentru că Holden nu găseşte nimic frumos şi bun în jurul lui: şcoala e o prostie, profesorii sunt tâmpiţi (cu unele excepţii), colegii sunt snobi, lumea e falsă. Crede că nu îl înţelege nimeni, poate doar sora lui. Pentru el nimic nu merită niciun efort.
E o carte care merită citită, chiar dacă mie nu mi-a plăcut, pentru că descrie perioada adolescenţei şi poate unii adolescenţi se regăsesc în ea.

Un comentariu:

Nona Pop spunea...

Draga David,
Cred ca ai avut foarte multe idei originale si un rezumat bun. Toate aceste idei construiesc o recenzie pe care am citit-o cu mare placere.