David Mândruţ: Jeff Kinney – "Jurnalul unui puşti", Vol IV: Căldură mare

            Am aflat de Jurnalul unui puşti de la colegi. Am citit primele trei volume cu foarte mare plăcere şi abia am aşteptat volumul al patrulea, pentru că e o carte care se citeşte uşor, amuzantă şi cu desene. (Nu chiar ca benzile desenate). Volumul al patrulea  se intitulează ”Dog days”, dar  este tradus prin ”Căldură mare”, pentru că toată acţiunea se desfăşoară într-o vară, în timpul vacanţei şi ”zile de câine” nu sună prea bine în româneşte.

            Jeff  Kinney (născut în 19 februarie 1971) este un  autor american de benzi desenate, jocuri video şi literatură pentru copii, care a cunoscut o mare popularitate datorită  acestei cărţi, care, cum spunea cineva, ” a fermecat chiar şi pe copiii care nu se omoară cu cititul”.

            Personajul principal este Greg  Heffley, un băiat  cam...
de vârsta noastră (nu este încă la liceu), isteţ, poznaş, cu care se poate asemăna oricare puşti al zilelor noastre. El este în vacanţa de vară, hotărât să şi-o petreacă după voia lui, adică în casă, la  televizor, sau  jocuri video, fără reguli, în timp ce mama lui are altă părere despre vacanţa ideală. Acţiunea se desfăşoară în orăşelul în care locuieşte: acasă, la piscină, prin vecini, şi, în final,  pe faleză unde este invitat de familia lui Rowley, prietenul lui cel mai bun, cu care era certat.

            Greg, împreună cu Rowley, petrec câteva zile la piscină. Acolo Greg se îndrăgosteşte de Heather, sora mai mare a unei colege de-a lui, care era salvamar. Ca să o impresioneze face pe grozavul, dar nu are nici o şansă. Se distrează cu prietenul lui şi beau multe sucuri şi shake-uri  de fructe, cheltuind  aproape 80 de dolari, pe care i-au trecut în contul tatălui lui Rowley. Ca să plătească datoria, cei doi prieteni încearcă să facă rost de bani: înfiinţează un serviciu de tuns gazonul şi pornesc prin vecini să-şi ofere serviciile. Nu obţin mare lucru, şi se mai şi ceartă pentru că Rowley refuză să lucreze doar el. Până la urmă datoria este plătită din alocaţia lui Greg. Deoarece s-a uitat, împreună cu Rowley,  la un film de groază, fără voia părinţilor, Greg este pedepsit de mama lui, prin înfiinţarea unui club pentru băieţi numit ”Cititul e distractiv”, în care fiecare să-şi prezinte o carte prefeată. Deoarece mama a fost nemulţumită de cărţile aduse de băieţi, pentru că nu erau ”clasice„ - adică nu erau de pe vremea copilăriei ei - ea le-a cerut tutror să citească o anumită carte. Nici un băiat nu a mai venit şi  Greg a rămas singur în clubul de citit.

            Greg mai povesteşte cum şi-a cumpărat primul animăluţ, un peşte, despre câinele adus de Tati acasă, pe care l-au dus până la urmă la bunica, despre ziua lui de naştere, despre excursiile  cu familia la Peştişor, un loc de joacă pentru copii mici, încercarea de împăcare cu Rowley şi participarea  lor la un turneu de jocuri video.

În final, Greg recunoaşte că a avut o vacanţă pe cinste, chiar dacă a intrat în  mai multe încurcături, crede el, pentru că a fost nevoit să iasă din casă.

Cartea e scrisă sub formă de jurnal şi  naratorul e la persoana întâi. Pe lângă Greg, personajul principal, apar ca personaje secundare, membrii familiei lui: Mami, Tati şi fraţii Manny şi Rodrick (Greg este mijlociul)  şi, de asemenea, Rowley, ”amicul lui de-o vară”.

 Îmi place foarte mult ”Jurnalul unui puşti”, şi o recomand tuturor,  pentru că  e o carte  amuzantă, în care te poţi regăsi, iar puştiul poate fi oricare din noi. Aştept cu nerăbdare următorul volum.